Conflictele apar in fiecare familie la un moment dat. Desi pot supara grav, conflictele nu ar trebui sa fie cu adevarat distructive. Exista multe modalitati diferite pe care parintii le pot folosi pentru a trece fara probleme prin conflict, pastrand in acelasi timp canale de comunicare deschise cu copilul.
In timpul conflictelor, cel mai bine este sa se rezolve doar una, cea mai semnificativa problema. Este gresit atunci cand parintii incearca sa actualizeze simultan multe aspecte problematice diferite. Acest lucru poate fi confuz atat pentru copii, cat si pentru parinti. Daca se intampla acest lucru, familiile isi pot pierde rapid din vedere problemele reale.
Cautarea solutiilor creative la problema
Cand incearca sa rezolve un conflict, parintii ar trebui sa tina cont de faptul ca, indiferent de problema, exista de obicei mai multe solutii. Parintii si copiii trebuie sa lucreze eficient pentru a gasi solutii care sa functioneze pentru toate partile la conflict.
In acelasi timp, este important ca un copil sa invete sa fie flexibil, ceea ce va servi ca un instrument excelent pentru comunicarea sociala ulterioara. Daca o solutie nu functioneaza, parintii ar trebui sa fie suficient de flexibili pentru a incerca alte alternative, oferind astfel un exemplu valoros pentru copilul lor.
In perioade de conflict sau alteori, parintii ar trebui sa-si trateze copiii cu acelasi respect pe care il prezinta oricarei alte persoane. Si copiii sunt oameni si merita sa fie tratati cu respect.
Uneori, in timpul conflictului, parintii le spun copiilor lor lucruri pe care nu ar indrazni niciodata sa le spuna altei rude sau prieteni apropiati. Prin urmare, este important sa se depuna toate eforturile pentru a nu face acest lucru.
Folosirea enunturilor cu pronumele „eu” sunt eficiente deoarece copiii sunt mai putin susceptibili sa reziste sau sa se razvrateasca impotriva a ceva care indica sentimentele parintilor.
In plus, declaratiile din pozitia „eu” pentru copii sunt mult mai putin amenintatoare, decat reprosuri si / sau acuzatii. Propozitiile la persoana intai cu pronumele „Eu” arata, de asemenea, copiilor cum sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile lor. Parintii care isi exprima sentimentele in acest fel isi invata copiii sa faca la fel.
